Arhivele jurnalului

John Tipei: „Panta nefericită pe care au luat-o blogurile creștine […] ar trebui să constituie un subiect pe agenda conferințelor pastorale”


Pastorul John Tipei, Președintele Institutului Teologic Penticostal din București, intervine printr-un comentariu pe blogul pastorului Cristian Ionescu într-un context acuzator distructiv, condamând modul în care se tratează lucruri. În acest sens John Tipei afirmă: „….panta nefericită pe care au luat-o blogurile creștine în ultima vreme cred că ar trebui să constitue un subiect pe agenda conferințelor noastre pastorale”.

Mai întâi pastorul John Tipei își justifică intervenția și poziția sa în raport cu problema în dezbatere: „pentru că Emanuel a promis că nu mai comentează pe blogul dvs. indiferent de natura acuzațiilor care i se vor mai aduce, vreau să răspund eu în locul lui la postarea dvs. Este răspunsul meu, nu al lui, fiindcă nici măcar nu l-am consultat. Și probabil că va fi și pentru mine ultimul comentariu.”

Apoi Președintele ITP definește calomnia într-un mod clar și pertinent, aplicând definiția la situația creată pe blogul pastorului Cristian Ionescu: „Calomnie este orice învinuire care nu poate fi susținută cu probe. Nimeni pe blogul acesta sau pe un alt blog nu a făcut dovada că Emanuel este un ecumenist. Nimeni la București nu-l poate acuza de acest „păcat.” Acuzațiile care i se aduc pe această chestiune sunt copilării și răutăți. Este trist că ele vin din partea unor slujitori care ar trebui să fie exemple de comportament pentru ceilalți credincioși.”

O afirmație făcută de pastorul John Tipei reflectă tocmai lipsa dialogului ce ar trebui să existe între evanghelici prin respectul față de opinia celuilalt: „În ce privește chestiunea statului palestinian, Emanuel are și el dreptul la o opinie, așa cum toți avem. Aici a greșit prin faptul că nu a ținut cont de sensibilitățile care există în mediul evanghelic pe această temă. I-am spus lucrul acesta.”

Ceea ce este de remarcat și totodată de apreciat cu privire la pastorul John Tipei este că acesta se exprimă într-un spațiu public în urma unui dialog cu ambele părți implicate în conflict: „După cum bine știți, am încercat în urmă cu câteva săptămâni să aplanez acest conflict care se anunța exact așa cum am ieșit. În ce v-am solicitat, nu am găsit înțelegere nici la dvs., nici la Emanuel. Consider că vă împărțiți vina pe din două. Dvs. pentru că ați acordat spațiu calomniatorilor iar lui pentru că nu a renunțat la dreptul lui, așa cum ne învață Scriptura, și a răspuns tăios.”

Iar o precizare ce trebuie luată în calcul în modul cel mai serios este: „În sfârșit, panta nefericită pe care au luat-o blogurile creștine în ultima vreme cred că ar trebui să constitue un subiect pe agenda conferințelor noastre pastorale.”

În finalul comentariului subliniază încă o dată ceea ce este important pentru crearea unui dialog: „Este părerea mea la care cred că sunt îndreptățit. Este dreptul dvs. să fiți sau să nu fiți de acord cu mine, să mă demontați sau nu. Spor în cele bune vă doresc în continuare.”